TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

In jos

TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  nicu la data de Vin Iul 15, 2011 11:52 pm

TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU
(Capitolul I din cartea cu CopyLIBER: INDUSMANITII AU ACELASI CREZ. TESTAMENTELE POLITICE ALE LUI ION ANTONESCU SI CORNELIU ZELEA CODREANU)

Rom滱i, frai dragi 槐 螽cercai,
Cugete risipite, vetre stinse 槐 tr緂ate,
Rom滱i smul槐 din glia sfinit
cu sudoarea muncii str緆o榷演i,

Vou, v 螽chin toat durerea 槐 toat n緂ejdea mea.

De dou zeci de veacuri st緆 螽fipi 槐 neclintii 螽 st滱cile Carpailor, dup cum de dou zeci de veacuri st Traian 螽fipt 槐 neclintit 螽 st滱ca Romei.

Ca 槐 columna lui Traian suntem unde am fost 槐 ram滱em unde suntem. Istoria noastr ofer un spectacol unic: am p綼trat intacte tr綼綟urile caracteristice ale rasei latine. Acela槐 lucru se 螽t滵pl 槐 cu graiul nostru, care este unul 槐 acela槐 din Maramure 槐 p滱 la Timoc…波 ve槃ic am r緆as hotar 槐 temelie de civilizaie 螽 contra tuturor d綖滵綟orilor 槐 a tuturor cotropitorilor.

Aceasta a fost legea noastr. De aici vine m滱dria noastr t綷ut, 螽 faa cotropirii ca 槐 螽 faa prieteniei. N-am r綼puns la s緄b綟icie cu violen. N-am ur漮 niciodat. N-am privit cu trufie 螽chipuit 槐 g緄緁ioas 螽 jurul nostru ca s ne ascundem sl綧iciunile.

姷ving綟ori, nu am lovit 螽 螽vin槐. Viaa, drepturile 槐 bunurile 螽vinsului au fost de noi totdeauna respectate. Omul a fost pentru noi om, chiar c滱d am suferit de ura 槐 de ap綼area lui.

De aceea nu ne-am 螽necat durerea 螽 m滱drie, iar din revolt ne-am f綷ut noi temelii de via. N-am atacat niciodat pe nimeni.
Poporul rom滱esc n-a lovit niciodat prin spate 槐 nu 槐-a dezl緋uit niciodat cuv滱tul sau fapta f綖 m綼ur.

Poporul rom滱esc n-a cotropit niciodat un p緆滱t str緅n 槐 n-a atins nici o brazd f綖 drept 槐 f綖 lupt. Pentru el, cuv滱tul a fost totdeauna sfinit. 波 el a 演iut r綼punde de veacuri la prietenie, cu fr裻ietate 槐 la 螽elegere, cu recuno演in.

Din cauza influenelor politicianismului, a ignor綖ii pericolului 槐 a nep綼綖ii care caracterizeaz naia, minoritarii au p綟runs 螽 tot aparatul statului 槐 au reu槐t s se infiltreze, 螽 cantitate considerabil, pe treptele cele mai 螽alte ale conducerii. De aici, f綖 s o arate 槐 lucr滱d ca ni演e adev綖ate termite, cu metod 槐 螽totdeauna perfid, sap necontenit la temelia statului [1].

[1]. Este una dintre cele mai periculoase cauze, fiindc este invizibil 槐 nepip緅bil, a dezorganiz綖ii, a haosului 槐 a regimului 螽 care ne sbatem. Fiindc, de pild, cum putem s ne explic緆 faptul evident c instituii ca Po演a, C緅le Ferate, Finanele, care 螽ainte constituiau nu numai fala noastr, dar serveau de multe ori drept exemplu 綖ilor cu alt trecut 槐 cu alt vechime, ast罳i sunt 螽 halul 螽 care sunt. Au pierdut Rom滱ii, toi Rom滱ii, dintr-o dat calit裻ile de care au dat dovad c滱d erau apreciai pe baza rezultatelor 槐 aciunilor lor, ca buni organizatori, patrioi, energici, cinstii, pricepui, devotai serviciului etc. etc.?Este cu putin aceasta? Desigur c nu.

Cercet滱d 螽s structura organismului nostru de stat 槐 medit滱d profund asupra lui g綼im deslegarea enigmei. Intr-o documentat lucrare 螽tocmit la Marele Stat Major, se poate vedea c漮 de mare este cangrena care roade organismul nostru 螽 aceast privin. Sunt instituii 槐 regiuni 螽 care ne-am transformat, 螽 ceea ce prive演e aparatul conduc綟or, din majoritari 螽 minoritari.

Este cea mai bun arm pe care am dat-o pentru Geneva 螽 m滱a Ungurilor, fiindc am f綷ut noi 螽槐ne dovada sau c nu suntem majoritari sau c nu suntem, sub raportul culturii 槐 preg綟irii, 螽 m綼ur s administr緆 ceea ce am pretins c ni se cuvine.

A榮 se face c, 螽 loc ca reformele sociale s 螽semne 螽ceputul unei ere a rena演erii naionale, ele au fost folosite de guverne 槐 partide numai pentru a crea o p綟ur superioar artificial.

Patriotul, omul elitei 槐 al cinstei, a fost 螽locuit 螽 viaa public prin demagogi superficiali 槐 螽榷l綟ori. Ne-am fr滱t puterea, ne-am sl綧it cugetul 槐 ne-am sleit minile 螽 lupte fratricide pentru ideologii, 螽 desbin綖i stupide, 螽 b漷feli odioase, 螽 vrajbe dureroase 槐 螽 apuc綟uri neomenoase. De aceea, 演iu c tu, s綟ean trudit n-ai plug 槐 n-ai haine; c fierul plugului e scump pentru punga ta goal 槐 bumbacul nu-i ajunge ca s-i 螸braci copiii, c p緆滱tul i-a rodit puin 槐 gurile casei tale sunt multe.

泱iu c tu me演e滾gar chinuit nu-i poi 螽destula nevoile cu greul muncii tale; c r潎ne演i s nu-i mai vezi copiii ofilii 槐 s裻i vezi fruntea despov綖at de griji 槐 s綖綷ie. 泱iu c tu, bogatule, e演i turburat fiindc ai voi pace 槐 lini演e, pentru ca s ai sigurana bunurilor tale 槐 mulumirea averii pentru urma槐i t緅 [2].

[2]. C綷i, s 演ii bogatule c averea ta ne e scump – dac este curat – fiindc e a 綖ii; c lucrurile casei tale, pe care alii nu le au, ne 螽credineaz c din propria ta con演iin 槐 螽elegere ne vei ajuta s facem din bucuria ta, bucuria altora.

波 tu, c綖turarule, care ai t綷ut ieri 槐 taci 槐 ast罳i, 演iu c a演epi ceasul c滱d 溍ra s-i cinsteasc mintea, Neamul s-i preuiasc sufletul 槐 Statul s-槐 螽temeieze soarta pe rostul t綦 de c漷maci al cugetelor 槐 s nu te umileasc izgonindu-te de la lupt sau trudindu-i vieaa 螽 umilirea s綖綷iei.

Greut裻ile 螽 care se sbate neamul sunt mari 槐 螽curcate. Neamul Rom滱esc – popor de munc 槐 nu parazitar – vrea 螽noire, vrea libertate 槐 vrea s-槐 tr緅asc adev綖atul Naionalism, pr綮緄ind pe toi cei care – con演ient sau incon演ient – 蟊 螸piedic drumul viitorului.

Puterea unui Neam fa de el 螽su槐 槐 prezena unui Neam 螽 lume 槐 螽 Istorie se dovede演e prin unitatea cu care, 螽 ceasurile de 螽cercare 演ie s-槐 afirme cugetul 槐 voina nestr緆utat.

姷 Rom滱ia trebuie s tr緅asc 槐 s fie pu槐 螽 valoare mai 螽t毃 Rom滱ii; ceilali, dac r緆滱 locuri libere, vin dup ei. 姲potriva tuturor piedicilor 槐 intrigilor du榦ane, a clevetirilor 槐 amenin綖ilor nemernice, trebuie s ducem 溍ra 螽 matca viitorului, 螽 val de veac, ca s-i asigur緆 drepturile nepieritoare.

Revoluiile naionale nu sunt acte de violen, revolte, ci idei 螽 mar. Toate adev綖atele revoluii naionale s-au 螽temeiat prin zidiri 槐 nu prin pr綧u槐ri. Ele au folosit toate rezervele naiunii 槐 au 螽trebuinat toate generaiile, respect滱d instituiile fundamentale ale vieii 槐 ale scopurilor omului.

De aceea, v chem pe toi, din toate generaiile 槐 din toate clasele, ca s 螽f綯tuim marea chemare a istoriei noastre.

Chem pe toi Rom滱ii f綖 nici o deosebire de profesiune, pentru c expresia voinei naionale nu se poate opri 螽 faa hainei sau rostului profesional de viea. Dai Patriei tot ce este mai bun 螽 voi. Fiindc azi se toarce sub ochii vo演ri soarta de veacuri a lumii. 波 la 螸plinirea ei fiecare trebuie s v simii chemarea.

Ne trebuie 螸p綷area generaiilor, respectul trecutului, cinstirea a tot ce e bun 槐 nep綟at 螽 Neamul Rom滱esc, pentru ca s ne merit緆 mo演enirea str緆o槐lor 槐 slava urma槐lor. Ne trebuie respectul vieii 槐 al averii, temeliile Neamurilor 槐 ale Civilizaiilor, nu pentru a le l綼a s tr緅asc desfr滱at 槐 螽 afar de interesul naional 槐 social, ci pentru a le supune toate – din libera lor pornire – marilor comandamente naionale.

Un neam nu poate s-槐 in 螽 m毃ni lanul eternit裻ii naionale, dec漮 dac 演ie s cinsteasc, verig cu verig, tot ce e al lui. Rom滱ia pe care voim s o f綦rim va fi un Stat 螽temeiat pe primatul rom滱esc 螽 toate domeniile 槐 se va 螽temeia pe structura noastr agrar 槐 綖緋easc. Naionalul 槐 Socialul vor fi pietrele de temelie.

La temelia Statului vor sta 螽totdeauna muncitorul agricol de la ar 槐 muncitorul de la ora榷 – funcionarul 槐 lucr綟orul. Acesta este drumul viitorului, la care chem tot ce e curat, 螽treg, nep綟at, neobosit, pe 螽tregul cuprins al 矠rii.

Pentru a ajunge la aceast 螽f綯tuire viitoare, se cer acum: ordine, disciplin 槐 munc. Pe plan social, la temelia Statului st familia [3].

[3] Familia rom滱easc, cheia de bolt a rezistenei 槐 a prosperit裻ii neamului nostru. Iar la temelia familiei, v cer s fii voi femei rom滱e de pretutindeni. C綷i numai 螽 familie putei cuprinde taina ad滱c a vieii; 槐 numai prin familie putei fi 螽conjurate de adev綖ata dragoste 槐 respectul ce vi se cuvine.Cel mai preios dar pe care Dumnezeu 螿 aduce Neamului este copilul. Darurile Cerului, trebuie cinstite cu mare 螽grijire. Oricum va fi: bogat sau s綖ac, frumos sau ur漮, 螽grijit sau p綖綼it, dotat sau nedotat, pa槐i lui trebui 螽dreptai pe acela槐 drum – lupta continu c綟re cinste.S fie cinstit 螽 toate. Din cinste se na演e: munca, bunacuviin, dragostea, cump綟area, voio槐a, senin綟atea, bun綟atea, jertfa 槐 chiar eroismul. Sufletul unui copil este cea mai pl綯滱d alc綟uire, 螽 care impresiile cap綟 ecouri uria榷, ce se transform 螽 螽clin綖i pentru o via 螽treag.

S-i deprindei s cread 螽 Dumnezeu 槐 Biserica Lui. S se 螽chine cu t綖ia cu care Biserica era iubit de str緆o槐i no演ri. S se deprind s-槐 apropie sufletul de Dumnezeu 槐 s-i ferii de trufia de演ert綷iunilor. S le spunei c Neamul Rom滱esc, 螽 螽elesul nesf漷槐t al generaiilor, cuprinde toate sufletele morilor 槐 mormintele str緆o槐lor. C aceste morminte trebuie cinstite. Prin cultul morilor vor avea totdeauna sprijinul sufletelor care s-au jertfit pentru neam.

Tot prin cultul morilor 槐 mormintelor str緆o槐lor 蟊 vei face s iubeasc p緆滱tul 矠rii. S le 榣ptii zilnic c prin ecoul 槐 螽demnul care vine din morminte, a tr緅t 槐 tr緅e演e neamul acesta.

Cunosc滱d orice limbi str緅ne s iubeasc un singur grai, acela al str緆o槐lor no演ri. Ad滱cul firii rom滱e演i nu poate fi cuprins dec漮 prin graiul rom滱esc. S-l cinsteasc, s-l p綼treze 槐 s-l lase mo演enire nep綟at.

S-i cre演ei lupt綟ori, dar s-i deprindei s fie bl滱zi. Bl滱deea este o podoab unic a sufletului rom滱esc. Bl滱deea, oriunde vor g綼i germeni de via. S le 螽dreptai zilnic m滱a s ajute pe cel 螽 nevoie. S le r綼pundei totdeauna 槐 la toate 螽treb綖ile. S le cetii 槐 s ceteasc. Astfel 蟊 vei deprinde s aib pasiunea de a se cultiva. 波 mai ales, 螽v裻ai-i s munceasc. Munca s o iubeasc 槐 s o respecte, pentru c totdeauna 螽nobileaz. Facei-i s 螽eleag c漮 de greu trece vieaa f綖 munc. E groaznic s te simi tr緅nd ceas cu ceas 槐 s nu folose演i nim緋ui.

Iar fa de copii, c綼綟oria voastr s fie o tain. S nu l綼ai niciodat ca v緄ul s fie rupt de asprimea unor cuvinte sau fapte nesocotite. Certurile dintre p綖ini arunc nesf漷槐t usc綷iune 螽 sufletele lor crude.

Ne螽elegerile voastre, p綼trai-le 槐 ferii-le de ochii 槐 urechile lor. 姷 alt fel le pustiii sufletul pentru totdeauna. G滱dii-v 槐 螽elegei c nu putei fi 螽locuite 槐 c nimeni nu ar putea face nimic din toate acestea 螽 locul vostru.

Pe plan spiritual credina [4].

[4] Nu exist putere 螽 lume care s poat opri biruina lui Dumnezeu 槐 a celor care au crezut 槐 cred 螽 El.

Statul viitor va fi un Stat de disciplin, de ordine 槐 de aciune creatoare. Tineretul va fi educat 螽 duhul de jertf naional 槐 de idealism cre演in pentru care s-au trudit 槐 s-au jertfit, veac de veac, Voievozii, vitejii 槐 martirii no演ri.

矠r緋imea va fi 螽drumat spre o via nou, Statul organiz滱d producia agricol, d滱d unelte 槐 ma槐ni 綖anului, cre滱d o industrie alimentar 槐 transform滱d ordinea sanitar at漮 de 螽apoiat a satelor noastre.

Muncitorimea va fi ridicat prin sporirea produciei 槐 prin crearea de mari lucr綖i publice, c緅 de comunicaie, canale 槐 irigaii.

Funcionarii vor fi 螽trebuinai 螽 aceast mare aciune a Statului 槐 li se va deschide drumul spre 螽treprinderile private, pentru a asigura tuturor salarii demne de munca 槐 rolul fiec綖uia.

C綖turarii 槐 slujitorii Bisericii vor avea 螽 acest Stat rolulcare li se cuvine despic綟orilor de drumuri 槐 ziditorilor de suflete. Singura politic pe care trebuie s o facei este aceea a iubirii de Neam 槐 a ap綖綖ii drepturilor lui sfinte prin munc, prin cinste, prin bl滱dee, prin con演iin 槐, mai ales, prin exemplul vostru 螽 toate 槐 fa de toi. Am pornit de la icoane 槐 altare, s ne 螽toarcem la ele [5].

[5] Biserica lui Cristos nu 螽seamn numai ziduri, icoane, coruri, lum滱綖i, clopote, slujbe. Ea este dragoste, jertf, milostenie, trud, cur裻enie sufleteasc. Oriunde tr緅e演e un suflet curat, acolo este un altar al dumnezeirii.

Fii om, fii drept, 槐 recunoa演e c deasupra ambiiilor 槐 intrigilor 槐 urilor este Patria, este ve槃icia Neamului; 槐 c acolo trebuie s ne 螽t滎nim totdeauna, chiar dac nu ne 螽elegem de fiecare dat. S ne unim 螽 munc 槐 螽 fr裻ie, 螽 g滱dire 槐 螽 simire, 螽 dreptate 槐 螽 lege, 螽 disciplin 槐 螽 cump綟are, 螽 ordine 槐 螽 credin, pentru ca prin munc s ne 螽t綖im, s prosper緆 槐 s fim gata pentru orice ceas, fiindc numai a榮 vom spori stima prietenilor 槐 grija du榦anilor.

Trebuie s red緆 muncitorului puterea produciei, ca s putem ajunge la ieftin綟atea vieii; trebuie s d緆 綖anului lini演ea ogorului, ca s poat munci; trebuie s d緆 or蒪eanului sigurana vieii 槐 a ordinei, c綖turarului puterea g滱dului.

姷treaga 溍r trebuie s p蒪easc la munc 槐 la ordine.

Pe deasupra tuturor fr緆滱t綖ilor 槐 peste toate ne螽elegerile, avem datoria fa de str緆o槐 槐 fa de urma槐 s ne preg綟im Statul 槐 Neamul pentru ap綖area drepturilor lui ve槃ice.

Prindei voinice演e de umeri pe toi fraii no演ri [6] de pe 螽treg cuprinsul rom滱esc, scuturai con演iinele de toate 螽doielile 槐 de toate la槐t裻ile trecutului, sf綖滵ai ambiiile de榮rte 槐, sub imboldul vostru 槐 sub exemplul vostru, unii pe toi1 螽tr-un singur g滱d, 螽tr-o singur simire, 螽tr-o singur voin, c綟re un singur el: izb滱da Rom滱iei.

[6] Toi Rom滱ii hot綖禓i, toi Rom滱ii cinstii, toi Rom滱ii s漷guincio槐, toiRom滱ii 螽tregi.

Astfel, legea credinei, legea drept裻ii, legea disciplinei, legea muncii, legea educaiei severe, legea t綷erii, legea solidarit裻ii naionale 槐 a sprijinului reciproc 槐 legea onoarei, vor fi legile de temelie ale Statului de m毃ne. Trebuie cinste, trebuie dreptate 槐 justiie.

Rom滱e! Mulumirea ta 槐 a familiei tale 螸pov綖ate va veni prin 螽fr裻irea tuturor, prin munca noastr laolalt, prin 螽elegere 槐 ascultare 槐 nu pe c緅le urii sau ale pr綧u槐rii altuia. Fiindc munca 槐 credina 螽al, pe c滱d invidia 槐 ura surp.

Fii cre演ini, fii oameni, fii Rom滱i 螽tregi. Luai aminte c aceea ce a pr綧u槐t pe alii, a fost goana dup bunuri 槐 interese prea p緆滱te演i.

Nu uitai c aceea ce a d綖滵at a榷z綖i 槐 Tronuri, a fost m滱uirea oarb 槐 s滱geroas a trufiei, a r罳bun綖ii 槐 a violenei.

D緄tuii 螽 cugetele voastre piatra de 螽temeiere nou a Neamului. Nu v risipii sbuciumul 螽 fapte m綖unte, 螽 clocotiri 螽vr綝bitoare 槐 螽 r罳boiri sterpe. Acestea v scoboar 槐 amuesc poruncile morilor vo演ri.

Neamul acesta trebuie ridicat, 螽t綖it, 螽dreptat. N-avem nici un minut de pierdut 螽 aceast privin. Un regim nou de via curat, un regim de via armonioas 槐 fr裻easc 螽tre conduc綟ori 槐 condu槐 [7]; un regim de via plin de ideal, de cuget curat 槐 de fore creatoare: este o munc grea, ne螽chipuit de grea, care cere g滱dire, organizare, metod, ordine, disciplin, nesl綧it voin 槐 d漷zenie.

[7] 姷 acest sens, orice 榷f trebuie s se poarte cu subalternii s緅 cu omenie. Acest sentiment nu poate 槐 nu trebuie s lipseasc nici chiar 螽 Armat, unde disciplina comport oarecare rigiditate.Sentimentele suflete演i de omenie fa de subaltern aduc din partea acestuia dragoste de munc, 螽credere 螽 榷fi, 螽 vigoarea moral 螽 toate aciunile lui bune, m滱dria respectului ce i se d, personalitate. De aceea, 螽 serviciul zilnic, 螽 discuiunile ocazionale, 螽 viaa social 槐 螽 gre榷lile ce eventual se fac, 榷ful este dator s-槐 trateze subalternii 螽 cadrul legilor, 螽s urban 槐 civilizat – nu se admit dou atitudini: una de platitudini 螽 sus 槐 alta de brutalitate 螽 jos.Iar c滱d e vorba de a cump緋i dreptatea, s aib 螽 vedere c aceasta se d dup legiuiri scrise, dar se d 槐 dup comandamente de ordin moral 槐 sufletesc 槐 c nu se poate admite ca cineva s aibe dreptate 槐 s nu i se dea.

Altfel, subordonaii nu vor voi s aib iniiativ, iar a avea iniiativ 螽seamn a avea curajul r綼punderii 槐 螽credere c riscurile vor fi dominate de rezultate.

姷 cadrul legilor, iniiativa cea mai larg trebuie s anime pe toi cei c禓i fac parte dintr-o instituie civil sau militar. Ceea ce trebuie 螽s s se in 螽 seam 螽 exercitarea iniiativei este corectitudinea: corectitudine 螽 interpretarea legilor, corectitudine 螽 aplicarea lor.
Dac o facei cinstit, dac nu umblai dup foloase personale sau de cast, dac nu v uitai cu ochi r罳bun綟ori 螽 trecut, dac 螽tindem o m滱 fr裻easc tuturor cari sunt 螽 stare s pun sufletul, priceperea, cinstea, munca 槐 patriotismul lor 螽 slujba Patriei, dac l綼緆 ambiiile 槐 p綼tr緆 proporiile, vom reu槐.

Nu oricine e preg綟it pentru aceast 螸plinire, ci numai acei care n-au m毃nile p綟ate de s滱ge, de averea Statului sau de fapte murdare.

Toi pot 螽s s-o ajute, pentru c este Casa Neamului la care toi au datoria s zideasc. Familia, 泌oala, Biserica, Justiia, bog裻iile p緆滱tului nostru 槐 toat a榷zarea Statului, trebuie re螽temeiate, 螽r緂綷inate de-a-pururi 螽 duhul 槐 rostul nostru de via rom滱easc.

S綟eanul a演eapt ridicarea, muncitorul vrea mulumire, osta滾l vrea onoare, or蒪anul vrea siguran. Nu putem 螽temeia nimic d緅nuitor dac nu respect緆 legile omeniei 槐 ale vieii.

Viaa omului, cinstirea avutului, respectarea muncii 槐 casei altuia sunt valori pe care veacuri de civilizaie le-au 螸pietrit 螽 fiina popoarelor, iar c滱d acestea s-au d綖滵at 螽 datinile unui Neam, Neamul s-a stins.

Un popor care nu respect trecutul 槐 datina cre演ineasc, un popor care 蹎i pierde credina, un popor care nu cultiv iubirea pentru morii s緅, este un popor condamnat [8].

[8] C綷i, de la antici 槐 p滱 ast罳i, nu r罳bat 螽 ve槃icie dec漮 popoarele care au cultul eroilor 槐 al mormintelor.Eroii 槐 martirii sunt pentru un neam ceea ce sunt profeii pentru religie 槐 sfinii pentru Biseric. Ei sunt verigile prin care se leag lanul ve槃iciei naionale…Ca magii, c綖ora singuri le-a d綖uit Domnul taina drumurilor de lumin, ace演i despic綟ori de poteci noi 蹎i duc harul pentru 螸pliniri de taine.Cu c漮 un neam 蹎i poate 螸podobi mai mult istoria cu apariiile acestea neobi槃uite, cu at漮 el e mai glorios 槐 mai mare ; 槐 cu c漮 un neam este mai sterp 螽 螽elegerea 槐 螽 crearea eroilor 槐 a martirilor, cu at漮 prezena lui 螽 Istorie este mai m綖unt 槐 mai trec綟oare. De aceea, popoarele trebuie s aib o adev綖at religie 螽chinat oamenilor predestinai, eroilor 槐 martirilor.

Trebuie deci s relu緆 firul 螽trerupt 槐 s c緄c緆 pe drumul pe care au c緄cat str緆o槐i no演ri [9].

[9] Adic Neamul Rom滱esc trebuie s se 螽toarc la izvoarele lui; fapta lui s oglindeasc toate virtuile str緆o榷演i.

Crucea 槐 Stindardul, Ogorul 槐 Patria, Onoarea 槐 Virtutea, 姷fr裻irea 槐 Iubirea, Legea 槐 Omenia s fie elul nostru de acum 螽ainte, fiindc el a fost, veac de veac, este 槐 va r緆滱e crezul adev綖ailor Rom滱i.

De acum 螽ainte seriozitatea va lua locul u滾rinei, vrednicul va da la o parte pe nevrednic, onestitatea va zdrobi t滎h綖ia, caracterul va 螽fr滱ge pe viclean 槐-l va 螸piedica s mai str綧at, prin intrig 槐 lingu槐re, prin minciun 槐 perfidie, prin 螽rudire 槐 prin tic緄o槐e, c綟re v漷furile de comand pe care au pus st綯滱ire acei care au dus 溍ra 槐 instituiile ei acolo unde 演im, simim 槐 suferim c sunt.

Tr滱d綮ia, interesul personal, intriga, necinstea, minciuna, tr緂area, lingu槐rea, lipsa de merit 槐 de caracter, ameninarea 槐 ura – acestea le ur禓i cu toii – o 演iu – 槐 eu le ur綼c cel dint毃u.

Munca, adev綖ul, dreptatea, cinstea, caracterul, onoarea, loialitatea, meritul 槐 ridicarea prin competen 槐 disciplin, respectul fa de toate aceste temeiuri de via, iat ce ai voit, iat ce trebuie s 螽temeiem 螽 noul Stat.

Opera aceasta grea nu o vom duce la bun sf漷槐t dec漮 dac este o unire des綮漷槐t 螽tre noi, unire care s porneasc din sufletele 槐 din minile noastre 槐 care s se traduc 螽 aciune [10].

[10] Nu uitai c statul Naional 螽seamn topirea tuturor credinelor 槐 a tuturor forelor noastre 螽tr-un singur scop: rezidirea pentru ve槃icie 槐 din temelie a Neamului nostru.

Numai proced滱d astfel vom putea s salv緆 acest nenorocit at漮 de 螽cercat Neam.

Cu c漮 loviturile vor fi mai mari, cu at漮 d漷zenia noastr va trebui s fie mai mare, munca noastr mai 螽cordat 槐 voina noastr de a 螽vinge mai f綖 de limit.

Deschidei 螽ainte larg porile casei voastre 槐 primii pe toi acei care vin purtai de puterile lor, de trecutul lor nep綟at, de d漷zenia lor rom滱easc 槐 de voina lor de 螽fr裻ire, de munc 槐 de lupt.

Nu du榦緋ii pe nimeni, nu 螽dep綖tai pe nimeni, oricare le-ar fi fost judecata 槐 credina politic p滱 azi. Neamul nu are destule energii 槐 destule suflete c漮e ne trebuie pentru viitoarea 槐 marea lui 螽緄are, pentru ca vreuna s r緆滱 螽 afar. Alte 綖i au sf綖滵at 螽 ruine, au sc緄dat 螽 s滱ge si au pl綟it cu jertfe de frai actele reparatorii 槐 螽noirile din temelie ale alc綟uirilor lor. Noi s le 螸plinim numai cu fr緆滱tarea sufletelor noastre 槐 螽 lini演ea faptelor noastre.

Un Neam poate fi rede演eptat prin viforul entuziasmului, dar nu poate fi 螽緄at dec漮 prin dogoarea muncii 槐 patima r綼punderii.

Adev綖ata educaie nu este numai 構oala c綖ii, ci 槐 構oala Neamului. Ea zide演e nu numai cultura, dar 螽al 槐 螽t綖e演e con演iina naional, prin cultul credinei 螽 Dumnezeu 槐 螽 puterile Patriei.

姷v裻緆滱tul este 槐 構oala vieii 槐 構oala luminii. Adev綖atul profesor d緄tuie演e sufletele 槐 caracterele, ca sculptorul 螽 piatr.

S ascult緆 porunca de dincolo de morm滱t a str緆o槐lor 槐 martirilor no演ri 槐 s nu uit緆 datoria sacr pe care o avem de a trece copiilor no演ri o 溍r frumoas, o 溍r puternic 螽l綦ntru 槐 respectat 螽 afar, 螽 sf漷槐t, o 溍r la care am aspirat cu toii 槐 pentru care am p綟imit cu toii.

泌oala rom滱easc trebuie s plece de la baza structural rom滱easc, care este 綖anul. Prin cultur omul cap綟 con演iina adev綖at a rostului s綦 螽 via 槐 螽 naiune, afl puterea muncii 槐 curajul r綼punderii 槐 dob滱de演e con演iina rostului naional 螽 mijlocul celorlalte popoare.

Imit滱d o cultur str緅n, nu se poate 螽temeia o adev綖at cultur naional. Universit裻ile trebuie s fie pentru noi zidurile nev罳ute ale ve槃iciei rom滱e演i, iar pentru cei din afar, cet裻ile adev綖ului, ale drepurilor 槐 ale m滱driei noastre naionale.

Slujitorii Bisericii, mai mari 槐 mai mici, s fie p綟run槐, p滱 螽 ad滱cul con演iinei lor, de caracterul dumnezeesc al ei 槐 de r綼punderea lor de trimi槐 ai lui Dumnezeu 螽 mijlocul neamului nostru [11].

[11] Dac g滱dul vostru nu este cu totul d綖uit Creatorului, dac inima voastr nu se fr緆滱t cu adev綖at pentru p綷atele oamenilor, atunci 槐 zidurile bisericilor sunt reci 槐 chipurile sfinilor de pe icoane sunt crunte 槐 clopotele sun spart 槐 lum滱綖ile par stinse. Facei 螽 a榮 fel, 螽c漮 oamenii s simt nevoia s mearg la Biseric 槐 s doreasc ceasul de rug綷iune ca o mare lini演ire sufleteasc. Evanghelia M滱tuitorului este fapt. Ea nu a fost scris ca s fie, ci pentru c a fost tr緅t. Viaa lui Cristos-Dumnezeu a fost supus trudei legilor omene演i, a acceptat pecetea pedepsei divine 槐 a luptat pentru r綼cump綖area noastr. A榮 c din ea 槐 numai prin ea s t緄m綷ii viaa credincio槐lor.Ascultai poverile lor 槐 ar綟ai-le c toate au fost tr緅te 槐 螽fruntate de Dumnezeu pentru biruina lor. Cel mai mic sbucium din viaa oric綖uia f綷ei-l s intre, s se reg綼easc 槐 s se aline prin Evanghelie. 波 vei vedea c rostul vieii nu le va mai fi str緅n, c durerile le vor primi 槐 suferi cu credina c o fac 螽tru biruina slavei cere演i.

T緄m綷ii 螽 fiecare zi de s綖b綟oare, pe 螽elesul tuturor, prin predici scurte 槐 螽elepte, Evanghelia. 姷v裻ai-i s asculte 槐 s foloseasc 螽 faptele lor de fiecare clip, tot ce aceast carte a suferinei a 螽scris numai din dragoste de oameni.

Numai astfel vor 螽elege 螽datoririle la care 蟊 cheam viaa fa de ei, fa
de familia lor, fa de semenii lor. 姷v裻綟urile Evangheliei s se desprind din fapta voastr. De aceea, v cer 螽 viaa de toate zilele:
S fii cei mai iubitori.
S fii cei mai buni.
S fii cei mai drepi.
S fii cei mai cinstii.
S fii cei mai muncitori.
S fii cei mai gospodari.
S nu alergai niciodat dup bani, fiindc ei v fac s alunecai pe
panta patimilor omene演i.
Politica s o gonii din jurul altarelor, a榮 cum a gonit M滱tuitorul
pe m滱uitorii de bani.
S o gonii 槐 pentru voi 槐 pentru drept-credincio槐i vo演ri. Ea a adus mult nenorocire 螽 aceast 溍r. Ea v-a 螽vr綝bit fiindc, politica, la noi, a 螽semnat p滱d. S p滱de演i un om, ca s-l dai la o parte; un loc ca s-l ocupi f綖 merit; un lucru ca s i-l 螽su榷演i cu orice pre 槐 prin orice mijloc; o situaie ca s ajungi c漮 mai repede 槐 s te 螸bog裻e演i peste noapte.

Preotul, prin preg綟irea lui, prin purtarea lui, prin deslegarea lui de cele p緆滱te演i 槐 prin exemplul lui 螽 toate, s readuc 螽 faa altarului 槐 螽 Biseric pe toi aceia care s-au 螽dep綖tat mai mult sau mai puin de ea, din vina tuturor.

O演eni, tezaur de putere 槐 m滱drie, st滱c de piatr nebiruit, nu uitai, de la mic la mare, c suntei ie槐i dintr-o brazd st綯滱it 槐 p綼trat prin s滱ge 槐 螽 s滱ge.

姲pletii-v 槐 螽fr裻ii-v cu aceast brazd, stai 螽fipi 螽 ea 槐 preg綟ii-v s murii c滱t滱d pentru ea [12].

[12] V m綖turisesc 螽s c lealitatea aceasta dus la limita firii v-o voi putea cere cu inima u榣ar abia atunci c滱d r滱durile voastre vor fi alc綟uite numai, sau cel puin aproape numai, din etnici rom滱i. Am instruit, 螽 ultimii ani, aproape 400.000 de minoritari. Prin acest sistem am f綷ut o armat inamicilor no演ri. Informaiuni certificate au stabilit c Ungurii conteaz, 螽 carnetele de mobilizare ale unit裻ilor de la est de Tisa, pe Ungurii instruii de noi, pe care sper de sigur s-i primeasc 槐 螽armai. Este probabil c acelea槐 sperane 槐 calcule le nutresc 槐 le fac at漮 Bulgarii c漮 槐 Ru槐i.Am executat cu o con演iin care este p綷at c nu am generalizat-o 螽 toat activitatea noastr public, angajamentele internaionale care le-am luat, de a creea condiiuni egale la drepturi 槐 螽datoriri tuturor acelora care tr緅esc la noi…Ast罳i, armata noastr are, 槐 m毃ne la r罳boiu va avea, 螽 medie, 螽 r滱durile ei, aproximativ 30% minoritari. 姷 r罳boiul trecut, 槐 numai unit裻ile de moldoveni au avut patru la sut evrei.Se 演ie de toi ce au p裻it armata, administraia 槐 teritoriile ocupate 槐 prizonierii rom滱i, de pe urma acestor oameni pe care i-am crescut, menajat, primit 槐 tratat de multe ori mai bine ca pe fraii no演ri de s滱ge. 姷 spatele panicilor, tr緂綖ilor, pred綖ii unit裻ilor, alarmismului, defetismului, maltrat綖ii populaiei 槐 a ofierilor no演ri prizonieri erau totdeauna.

S-au uitat toate acestea. Uit緆 u榣r. Este o crim c o facem, fiindc o vom pl綟i foarte scump. Ce vom p裻i m毃ne este u榣r de prev罳ut. Cine poate s-槐 ia r綼punderea s apere fruntariile 綖ii 槐 independena neamului cu o armat 螽 a c綖ei compunere vor intra 30 la sut minoritari? Eu nu.

Nici o alt ar, din acelea care au acelea槐 angajamente, nu s-a inut de ele cu acela槐 zel ca noi. Aproape acela槐 procent de minoritari a r綼turnat, c滱d s-a prezentat momentul, o monarhie de care erau legai prin leg綟uri, tradiie 槐 cultur de mai multe ori seculare.

Cum putem s ne facem noi, care n-avem nici organizarea, nici prestigiul, nici administraia Austro-Ungariei, iluzia c nu ne vor r綼turna 槐 pe noi?

Cum putem s pretindem Ungurilor de la noi s se bat 螽 contra frailor lor?

M綼ura pe care am luat-o de a-i trimite at漮 螽 timp de pace, c漮 槐 la 螽ceputul r罳boiului, pe alte fronturi, este 槐 plin de consecine 槐 pueril.

Este plin de consecine dezastruoase fiindc a 螽curcat mobilizarea armatei, produc滱d haosul. A creat spectacolul continuei v滱tur綖i de soldai, care circul necontenit pe socoteala Statului, de la un cap la altul al 矠rii. La mobilizare ace演i oameni, merg滱d la corpurile unde vor fi chemai, vor arunca pe toate c緅le s緆滱a anarhiei, se vor deda la acte de sabotaj, vor r綼p滱di panica, vor practica spionajul 槐 tr緂area, iar cei care vor ajunge la unit裻ile lor, vor antrena la defetism, la pred綖i 槐 la dezert綖i 螽 mas;

Este pueril fiindc m綼urile de repartizare iniial a forelor nu pot avea la r罳boi durat. Realit裻ile lui ne vor fora s aducem, din prima s綯t緆滱, fore de peste tot 槐 de oriunde, pentru a conjura pericolul. Iat at漮 adev綖ul c漮 槐 perspectiva.

Ce-i de f綷ut?

S 螽cet緆 a instrui minoritarii, cel puin pe cei din categoria periculo槐lor. S-i scoatem din lucr綖ile de mobilizare 槐 s-i 螽trebuin緆 螽 unit裻i organizate, dup o sumar 槐 de form instrucie, la lucr綖ile de redresare a Statului; s-i folosim 螽 serviciile secundare.

Nu exist putere 螽 lume care s poat opri biruina lui Dumnezeu 槐 a celor ce au crezut 槐 cred 螽 El. Nu este R綼tignire f綖 姷viere. Dar trebuie s ne preg綟im, s suferim, s o merit緆. Muncii, g滱dii, r綧dai, t綷ei, 螽cordai-v, oelii-v 槐 a演eptai. Orice secund pierdut 螽 intrig 槐 lupt poate s ne fie mortal.

Cred 槐 m綖turisesc 姷vierea lui Cristos.
Cred 螽 螽vierea Neamului Rom滱esc!
Cristos a 螽viat.
Neamul Rom滱esc va re螽via.
Prin noi, prin jertfa 槐 m滱tuirea noastr.
ROM齋I,
Sus inimile!
avatar
nicu

Mesaje : 361
Data de 螽scriere : 11/09/2009
Varsta : 41

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  nicu la data de Mier Iul 20, 2011 11:30 pm

Maresalul Ion antonescu, a fost un criminal de razboi? Regele Mihai, a fost un erou?

Era odata doua femei ce se certau cu privire la a cui este copilul.Cea dintai a raspuns: Nu, nu! Fiul tau este cel mort, iar fiul meu este cel viu!

Asa se certau ele inaintea regelui. Atunci regele a zis:

Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tau este cel mort!”, iar cealalta zice: „Ba nu, ci fiul tau este cel mort, iar fiul meu este cel viu!”

Apoi regele a poruncit:„Aduceti-mi o sabie!” Si i-au adus o sabie. Iar el a zis: „Taiati copilul cel viu in doua si dati-i o jumatate uneia si o jumatate celeilalte!” Atunci femeia al carei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei si a zis: Te rog, stapanul meu, da-i ei copilul, dar nu-l omori!

Va intreb, cine a facut cinste tarii noastre? Regele Mihai care ne-a abandonat sau Maresalul Ion Antonescu care s-a jertfit pentru noi? Prin care dintre cei doi a stralucit Hristos?

Mresalul Ion Antonescu si-a iubit tara! A iubit pana la capat, cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata mintea si priceperea.



"Eu sunt P綼torul cel bun. P綼torul cel bun 庥i d viaa pentru oi.
Dar cel pl綟it, care nu este p綼tor 槐 ale c綖ui oi nu sunt ale lui, c滱d vede lupul venind, las oile 槐 fuge; 槐 lupul le r綯e演e 槐 le 螸pr蒪tie.
Cel pl綟it fuge, pentru c este pl綟it 槐 nu-i pas de oi.
Eu sunt P綼torul cel bun. Eu 姲i cunosc oile Mele, 槐 ele M cunosc pe Mine,
a榮 cum M cunoa演e pe Mine Tat緄 槐 cum cunosc Eu pe Tat緄; 槐 Eu 姲i dau viaa pentru oile Mele."
(Ioan 10:11-15)


Ultima editare efectuata de catre nicu in Dum Dec 30, 2012 2:49 pm, editata de 4 ori
avatar
nicu

Mesaje : 361
Data de 螽scriere : 11/09/2009
Varsta : 41

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  nicu la data de Mier Iul 20, 2011 11:45 pm

Dumnezeu a refuzat continuitatea regelui Mihai si nu i-a dat copil de parte barbateasca din cauza ca ne-a dispretuit si abandonat. Spre deosebire de maresalul Ion Antonescu(Iacov) care a murit pentru noi, ispasind astfel pacatele, regele Miha(Esau) a preferat sa n-o faca. El a inteles gresit, crezand ca poporul trebuie sa slujeasca regele si nu regele poporul, dandu-si viata pentru el. Din aceasta cauza,Dumnezeu a dat imparatia in mainile altuia.




Ultima editare efectuata de catre nicu in Dum Dec 30, 2012 2:35 pm, editata de 1 ori
avatar
nicu

Mesaje : 361
Data de 螽scriere : 11/09/2009
Varsta : 41

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  nicu la data de Joi Iul 21, 2011 1:45 am



Astazi, Dumnezeu hotareste un nou potop sau mai bine zis, un botez. Este vorba despre botezul mortii sau cupa pe care Dumnezeu o da Romaniei s-o bea.

”Am un botez cu care trebuie sa fiu botezat si cat de apasat sunt pana este indeplinit!” (Luca 12:50)

Romania poarta stigmatele lui Cristos, ea are un botez prin care trebuie sa treaca, acesta este un botez al mortii. Daca cineva nu va primi acest botez al romaniei sau nu se naste din nou in numele acesta, acela nu va mai intra in imparatia lui Dumnezeu. Acest botez, inplica din partea tuturor romanilor, de-a nu ne impotrivi dupa cum nici Cristos nu s-a impotrivit ci a fost ca un miel pe care il duci la taiere.
Beti aceasta cupa din partea lui Dumnezeu, primiti acest botez al mortii prin care a trecut si Cristos si veti vedea nefilimii(impostorii,alogenii, zgura, pleava) iesind dintre voi, dezicanduse de voi. Primiti ranile lui Cristos.

Romania va trece prin valea umbrei mortii cum zice biblia, de aceea avem nevoie sa ne intoarcem la ce-i al nostru, la sangele martirilor si eroilor nostri care nu ne vor lasa sa cadem in apostazie, sa ne dezicem de Romania. Acesta este pastele(trecere) nostru al Romanilor.

''Sa va tineti de juramantul dat mie(juramant/legamant sfintit prin sangele lor), caci singura, statornicia noastra in credinta data, si pe mine si pe toata Romanimea o poate mantuii.’’- HOREA


Ultima editare efectuata de catre nicu in Dum Dec 30, 2012 2:40 pm, editata de 1 ori
avatar
nicu

Mesaje : 361
Data de 螽scriere : 11/09/2009
Varsta : 41

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  nicu la data de Lun Noi 05, 2012 10:31 am

El este Fiul Patriei, El si Patria(Tatal) una sunt. Patria devenise trup, a venit la ai sai si ai sai nu nu l-au primit, dar tuturor celor care l-au primit le-a dat dreptul sa fie numiti Fii Patriei si frate al lui. Maresalul, la fel ca si bravii nostrii eroi si martiri din istoria noastra, ei sunt oglindire a lui Hristos, o cheie spre al intelege/cunoaste pe Hristos. Ei sunt tutore spre Hristos.
Cei rai nu vor intelege niciodata, Dumnezeu ii tine legati, cocosati si vor muri in pacatele lor.
avatar
nicu

Mesaje : 361
Data de 螽scriere : 11/09/2009
Varsta : 41

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  nicu la data de Dum Dec 30, 2012 2:27 pm

Hristos a fost oglindit prin Maresalul Ion Antonescu. El a venit la ai sai si ai sai nu l-au primit ci i-au indragit pe straini in paguba Fiului Patriei care El si Patria una erau/sunt.
El a venit ca sa dovedeasca Romania(cetatea) vinovata in ce priveste PACATUL, DREPTATEA si JUDECATA.
In ce priveste PACATUL: fiindca n-au crezut in El, macar ca El si Patria una erau. Si cu toate astea El a murit in afara zidurilor cetatii, ca si apatrid, blestemat.
In ce priveste DREPTATEA: fiindca El a plecat si nu se va mai intoarce(Leea a incetat sa nasca), lasandu-ne astfel prada amantilor(strainilor) pe care i-am indragit.
In ce priveste JUDECATA: fiindca printul lumii acesteia(cu referire la regele Mihai) este dovedit ca un oportunist, un pastor rau care atunci cand vede lupul, lasa oile si fuge. Este judecat ca unul care nu merita sa primeasca stapanirea fiindca este lipsit de spirit de sacrificiu, prin urmare nu este "un om dupa inima lui Dumnezeu" care nu cere sa i se slujeasca ci ca El sa slujeasca si sa-si dea viata pentru multi.

"波 c滱d va veni El, va dovedi lumea vinovat 螽 ce prive演e p綷atul, neprih緋irea 槐 judecata.
姷 ce prive演e p綷atul: fiindc ei nu cred 螽 Mine;
螽 ce prive演e neprih緋irea: fiindc M duc la Tat緄, 槐 nu M vei mai vedea;
螽 ce prive演e judecata: fiindc st綯滱itorul lumii acesteia este judecat."
(Ioan 16:8-11)
avatar
nicu

Mesaje : 361
Data de 螽scriere : 11/09/2009
Varsta : 41

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: TESTAMENTUL POLITIC AL MARE服LULUI ION ANTONESCU

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum